Ar trebui să mai verific emailul…nimic la -primite-…hmm…uuuh- spam…viagra online…de ce aș vrea eu viagra?! ce target stupid…free online dating…alt site….Delete all? Da, te rog…
Lara stătea agățată de tabletă, întinsă pe covor lângă canapea. De ce nu stătea pe canapea? Revoltă pură împotriva normelor. Simplu. Verifică ceasul. Putea să mai lenevească încă 5 minute, apoi trebuia să plece. Încă 2 minute. Mai stătu puțin. Când mai era exact 1 minut, oftă enervată și se ridică. Ieși pe ușă, gata de o nouă zi la birou dar ceva o enervă subit și un val de anxietate îi doborî umerii. Nu mai avea chef de nimic.
Urăsc site-urile astea de dating…ce prostie că unii își găsesc partenerii acolo…simpli în minte…
Aștepta autobuzul cu o privire neînduplecată. Oare să anunțe că e bolnavă? Se simțea bolnavă. Fără energie. Urcă în autobuz. Se trânti de geamul din mijloc și privi prin oamenii din față. Se gândea cum să lenevească azi la muncă dar gândurile îi erau blocate de o privire intensă. Se uită în stânga și observă un chip familiar.
Hm…l-am tot văzut pe drăguțelul ăsta….cred că e a 4-a oară….
Își trase privirea abia când tipul o surprinse uitându-se la el. Se mai uită o dată la el și zâmbi discret. Dacă și el avea să o recunoască, bine, dacă nu, trecea ca o nebună ce rânjește fără motiv. Sunt destui nebuni în lume. Tipul îi zâmbi. Lara își trase privirea rapid. Era în șoc. Nu se aștepta. Avea să îl ignore restul drumului.
Coborî trei stații mai târziu, pregătită să alerge peste stradă, direct în clădirea de birouri fără să se mai uite în jur. Dar nu apucă, deoarece tipul din autobuz îi apăru în cale:
-Salut!
-…aa…salut…
-Te-am tot văzut pe aici….; o abordă el zâmbind.
-Da?…; Lara era uimită. Rareori i se întâmplă să o abordeze un tip drăguț pe stradă și de fiecare dată o întrebau cât e ceasul sau unde se află magazinul X.
-Lucrezi la LuxuriArt, nu? El îi indică peste stradă clădirea plină de geamuri și corporatiști.
-Da…stai, de unde știi? Lara zâmbi sceptică.
-Eu lucrez aici, la Xenov Illustrations, chiar peste drum!
-A..haha, chiar peste drum! Ce coincidență!
( pe naiba! Lara observase chestia asta de jumătate de an; îi știa traseul tipului pe de rost).
Își aranjă părul după ureche deși nu avea nicio șuviță de mutat după ureche.
-Poate ne vedem la prânz? Ce zici? Un sandwich aici în parc?
Lara se uită la parcul de lângă și se găsi vorbind:
-Cum să nu! Hai să ne vedem!
-Perfect! La 12 și un sfert?
-Aha. Îngână pierdută, zâmbi și plecă spre birou încercând să se comporte cât de normal putea.
Omg, omg, omg….nu e date, nu? Nu, e doar prânzul! A specificat asta!
Până la etajul la care lucra ea, îi trimise patru mesaje Katrinei, povestindu-i întregul episod plus mimica tipului. Katrina o asigură că nu e vorba de niciun date, în limbajul ei, date-urile se terminau în pat. Lara era nervoasă. În limbajul ei, orice întrevedere dintre un tip și o tipă care nu sunt rude, ce durează mai mult de 30 de minute se clasifică a date!
Veni și ora 12.